Cred ca fac parte din cea mai dificila specie de vietati de pe fata pamantului. cum pot exista atatea trairi intr-un singur om? cum le pot defini pe fiecare in parte si de ce este atat de greu sa-ti dai seama ce-ti doresti? Intotdeauna mi-am spus ca voi duce o viata perfecta. Cand eram mica mi-am spus ca eu nu voi cunoaste tristete sau durere, totul e atat de simplu cand esti mic, nu?
M-am saturat. Pa.
Mi-a fost dor de tine! Am sa revin 🙂
Astazi incerc sa invat cate un pic, sa ma controlez si sa vad ce este adevarat, nu ce cred ca e adevarat.
Cum faci un om sa se schimbe? Am nevoie de liniste.
inteleg ca e greu sa faci ce vrei cand exista atatea ziduri ce nu par a putea fi daramate. cred totusi ca nimic nu e ceea ce pare, am mai zis-o si ma repet: nu fac decat sa fiu actorul propriei mele piese de teatru si de multe ori e greu sa invat replicile.. De fapt daca stau sa ma gandesc, mai e greu e sa ma conformez cu replicile astea la care as avea multe de schimbat.
Se presupunea ca ar fi trebuit sa fie o luna frumoasa plina de chestii interesante, fun si restul. Dar nu. Toate sunt pe dos si nu pot sa pricep, de ce? Unde e buba? Parca tot universul e impotriva mea. Vreau sa scap odata si de sesiunea asta, vreau sa plec din Bucuresti,vreau sa.. vreau.
Azi l-am vazut pe Serban Pavlu (pt.cine nu cunoaste – actor – In puii mei) si am fost sa-i cer autograf si a fost tare dragut. Era mai emotionat el decat eram eu. Am tinut sa mentionez lucrul asta,da, pentru ca e singurul lucrul ok care mi s-a intamplat pe ziua de azi si mi-a ridicat un pic moralul cu replica lui. Multumesc Pavel!
P.S. Ma las de promotii.Definitiv.
..si scriu acum pentru ca asa simt.. si vreau sa-ti spun ca esti primul, ultimul, singurul. Si da, poate am mai iubit inainte dar iubesc si acum. Si acum iubesc cum nu am iubit si nu voi mai iubi si daca te iubesc, ce altceva mai conteaza? Nu sunt perfecta, nici tu nu esti si poate ca nu o sa fim vreodata chiar perfecti insa te pot face sa zambesti chiar si sa spui “ti” asa dulce, suntem oameni si gresim asa ca strange-ma in brate si ofera-mi toata dragostea ta.
Poate ca nu ma gandesc la tine chiar in fiecare secunda din zi dar ti-am dat o parte din mine, care stiu ca ar putea fi facuta .. zob. Asa ca nu ma rani, nu ma schimba, nu ma judeca..
Zambeste cand te fac fericit, arata-mi cand gresesc si.. fie-ti dor de mine cand nu sunt.. (:
O sa mergem la mare pasarica! Da! Tu cu Mine si Eu cu Tine! Abia astept! Imi pare rau ca ai prins vreme urata weekendul asta.. e totusi semn ca trebuie sa mergem noi doua sa-i facem o vizita!
Vreau sa scap de rutina asta..m-am plictisit de tot si m-am saturat la fel de mult de tot si vreau sa dau pagina dar nu stiu cum..
O sa ne inghete sangele in vene dar tot vreau sa mergem desculte prin apa de la malul marii sa simt nisipul rece sub talpi si sa facem poze. Sa ne prinda noaptea cum stim noi si sa vedem rasaritu` amandoua. Si da, sa facem poze, muuulteeeee.
Ce crezi? Mi-e dor de tine. Hai ca am o gramaaaaaada de chestii sa-ti povestesc si vreau sa ma sfatuiesti .. daaa.. stiu ca ai facut-o si pana acum dar vreau sfatul final pentru ca e cam greu. Mda.. parca as fi o masochista, stii la ce ma refer.
A fost frumos totusi azi, imi pare rau ca nu esti in Bucuresti. Am fi iesit prin parc la o rola, pentru ca iaaaar am ramas acasa din pacate. Gandeste-te la mine cand “te distrezi” pasariicaaa! Abia astept sa plecam noi doua! Doua bezmetice, trenul si mareaaaa..hehehe..haaai cu weekendul mai repedeeee.
P.S. AMR 18 zile
Multumesc ca esti alaturi de mine! Si iarta-ma.. stii tu..
Multumesc pentru tine si pentru cuvintele tale si pentru prezenta ta si pentru tot. Apreciez mult si am sa plang cu muci (copy right) mereu cand iti voi citi mesajul “surioara”.
Sper sa fim mereu noi doua.
Imi pare rau sa-ti spun ca nu mai sunt asa cum ma stiai tu. Oamenii se schimba cu fiecare zi ce trece si incep sa-si puna tot felul de intrebari. Stupide, banale, fara raspuns; pentru ca raspunsul ala pe care il tot asteapta parca sa pice din cer, este de fapt la ei dar sunt prea orbi sa-si dea seama. Traiesc parca.. ceva nou de o buna perioada incoace. Devine in fiecare zi mai stupida si mai interesanta si ma enerveaza ca nu e asa cum as vrea eu sa fie. Uneori am impresia ca traiesc un film de drama, alteori ma regasesc pe platourile unui film romantic, siropos unde totul este roz. Incerc sa excelez in tot ceea ce fac. Cateodata reusesc.. cateodata nu. Si cad asa intr-un tunel din asta care parca nu are fund. Da` stii tu.. cum orice tunel are o luminita la capat asa e si al meu. E luminita mea care ma scoate din porcaria asta de film dramatic si ma ajuta mereu sa continui sa cred pentru ca “totul va fi bine”. Am incredere in tine si iti multumesc.
As vrea sa evadez, sa fac ceva nebunesc iesit din tipare, ceva care ar scoate multa lume din minti, dar fix cand sunt pe punctul de-a o face.. ma opresc ma. Da.. sunt atat de lasa uneori ca ma uimesc si pe mine. E si vina mea, evident! ma complac asa de multe ori si zic: “..hai ca poate..!” SAU hai ca NU!
Si ce crezi? Ascult Sonata Sforaitului dupa Alina S.(sor-mea) si ma rog ca in momentul in care voi da stingerea sa ramana fara partituri. E la fel in fiecare seara. A si sa nu uit de „Câine”, motanul meu, cel care imi fute creierii inca de la ora 6 AM.
Da, sa nu crezi ca apuc sa dorm cat tine scumpa mea Fă.. ma gandesc cu jind la orele de somn pe care le aveam pana acum 4 luni.
Asta e pentru tine Dragă Fă.
Să știi că mă gândesc la tine și la câți de “nu știu” știu. Îmi place că ești așa mică și agitată. Când încei să vorbești, tata-mare te mai oprește. Și povestești așa câte un episod din telenovela(viața) ta și câte și mai câte.
Da` știi ce? îmi place să te ascult și reușești să-mi furi și mie câte un episod.
Te pup anticipat. Șefa.
M. 